RISCUL DE DESHIDRATARE IN SEZONUL RECE

    Este cunoscut faptul că apa reprezintă între 50-70% dîn corpul uman şi că pierderea de apă prîntr-o deshidratare cât de mică a organismului (cca. 1% din greutate) poate provoca în primă instanţă lipsă de concentraţie, dureri de cap, oboseală, constipaţie pentru ca odată cu creşterea deficitului de apă să apară decesul.
    Suntem obişnuiţi să asociem pierderea de apă prin deshidratare cu sezonul de vară, asociat cu temperaturi ridicate şi transpiraţie abundentă a organismului. Un studiu condus de profesorul Robert Kenefick, de la Universitatea New Hampshire, a evidenţiat însă faptul că temperaturile scăzute, specifice lunilor de iarnă, pot reduce senzaţia de sete cu până la 40%. Daca nu ne este sete, nu vom bea suficientă apă, ceea ce aduce după sine la deshidratarea organismului.
    Contrar aparenţelor, organismul pierde multă apă şi iarna. Datorită faptului că aerul rece este mult mai uscat decat aerul cald, iarna pierdem mai multă apă prin respiraţie decât vara. În plus hainele groase pe care obişnuim sa le purtăm, reprezintă un efort în plus pentru organism, care transpiră. Senzaţia de transpiraţie este însă atenuată de faptul că acesta se evaporează aproape instantaneu în aerul rece şi uscat.
    Organismul posedă o serie întreagă de funcţii de autoreglare. Există un hormon (arginine vasopressin) care este responsabil de reglarea balanţei fluidelor din organism, reprezentate în cea mai mare parte de sânge. Când cantitatea de sânge din organism scade, hipotalamusul secretă acest hormon care este responsabil de apariţia senzaţiei de sete şi de reducere a activităţii rinichilor. Se asigură astfel un aport suplimentar de apă şi concomitent, se reduc perderile de apă din organism.
    Acest sistem de autoreglare este mai puţin eficient iarna. Astfel, când este frig afară, pentru a reduce pierderile de caldură, apare fenomenul de vasoconstricţie, prin care se reduce cantitatea de sânge pompată spre zonele periferice (de aceea ne e mai frig la mâini şi picioare). Majoritatea sângelui va circula astfel în zonele centrale pentru a asigura temperatura optimă organelor vitale. Datorită fapului că volumul de sânge pompat în zona centrală creşte, creierul nu va sesiza pierderile de lichide şi nu va produce hormonul necesar pentru asigurarea rehidratării. Acum, pentru scurt timp, păstrarea constantă a temperaturii organismului devine mai importantă decât păstrarea echilibrului balanţei hidrice.
    “Organismul uman nu îşi asigură în mod instictiv hidratarea optimă şi prin urmare acesta poate suferi fenomene de deshidratare severe în tipul sezonului rece, deoarece acum, apare o lipsă de stimuli psihologici care să te facă să bei apă”, conchide dr. Robert Kenefick.
    Fenomenul de deshidratare este mai accentuat la cei ce practică sporturile de iarnă şi la cei ce lucrează afară, la temperaturi scăzute.    
    Pentru rehidratarea organismului, nimic nu este mai benefic decât consumul de apă minerală. Majoritatea specialiştilor sunt de acord că efectul de hidratare al diferitelor sucuri naturale sau cu arome şi îndulcitori, ceaiului, cafelei sau a băuturilor alcoolice slabe este mult mai scăzut decât al apei, iar cateodată compet nesemnificativ.
    Cantitatea de apă necesară recomandată, este de 1,5-2 litri/zilnic. Când fenomenul de dezhidratare este deja instalat, este bine să bem apă în cantităţi mici dar des. În sezonul rece, se recomandă în principal apa minerală plată, iar vara, când transpiraţia este mai abundentă, recomandăm o alternanţă de apă minerală natural carbogazoasă cu plată.

Dr. ing. Adrian Feru